duminică, 11 martie 2012

S 1, ep 4 Problemele de-a doua zi




Sezonul I, episodul IV
“Controverse…”




                                             Problemele de-a doua zi








                     Astazi puteti sa ma iubiti, astazi puteti sa ma urati, mie chiar nu-mi pasa, deoarece acum ma simt cel mai bine. Irina a fost o fata foarte speciala pentru mine si se zice ca pe prima fata din viata ta n-o s-o uiti niciodata. Acum nu stiu cat de adevarat este, dar probabil ca pe la optzeci si ceva de ani voi afla. Nu stiu exact ce am facut acolo sau cat de bine s-a simtit ea, dar nici macar de asta nu-mi pasa. Poate o fata de care mai mult vrei sa-ti bati joc sa ajunga dupa aceea sa-ti placa? In cazul meu raspunsul a fost da. Adica eu nu voiam mai mult de la fata asta decat sa petrecem putin timp impreuna ca doi adolescenti dornici de noi senzatii.
                       Se confesiona Alin in fata celor doi prieteni in ziua urmatoare la un suc in ziua urmatoare.


-          Parca spuneai ceva si de parintii tai… ce s-a intamplat?, intreaba Damian curios.
-          Da! Nu-mi aminti! Parintii mei au vrut sa-mi faca o surpriza, sa vina acasa ieri sa petrecem ceva timp impreuna pentru ca e ziua mamei mele si au lasat toate planurile lor de afaceri pentru a ma vedea, dar cred ca mai mult eu i-am surprins cu Irina… adauga Alin pe un ton moale, totusi mandru de isprava sa.
-          Pai si te-au prins? Intervine si George.
-          Nu, nu m-au prins, fiindca nu au avut cheie la ei si am avut scuza ca dormeam si ca nu am auzit telefonul, chestii din astea, si pana la urma e adevarat, adica chiar dormeam si nu am auzit telefonul, dar imbratisat cu Irina. Dar au facut ce fac de obicei si au dormit la un hotel pana dimineata cand i-am sunat eu.
-          Pai si tu ce cauti aici? Nu ar trebui sa fii cu parintii tai acum? Adauga Damian.
-          O sa ma duc mai incolo putin acasa, dar acum trebuie sa ma intalnesc cu Ana sa-mi dea un scenariu, trebuie sa-l invat pentru cursul acela de teatru, o sa ma focalizez pe scena cu sarutul, spune Vlad razand.

In cafenea isi face aparitia Ana, care se imbracase cu adevarat frumos, in niste blugi albastru deschis mulati, un tricou alb cu un decolteu special pentru chiori, iar parul lasat pe spate sa-i puna in evidenta feminitatea. Se aseaza la o masa, unde este acompaniata imediat de Alin care incepe dialogul:


-          Te-am asteptat ceva vreme...nu prea esti punctuala, o mustruluieste putin Alin, dar mai mult cu alt interes decat acela de a certa pe cineva
-          Era vorba sa ne vedem la 17:00 si e 16:45, ti se pare ca am intarziat? De vina esti tu ca ai venit mult prea devreme. Reproseaza Ana foarte iritata de cele spuse de baiat.
-          Bine, ok, hai sa terminam discutia asta aici daca incepi asa iritata. Da-mi scenariul ala si gata, pentru ca tu mereu te consideri o diva si ca esti mai presus decat toata lumea. Chiar vrei sa vorbim de intarzieri? Ai tinut scenariul ala la tine o saptamana si te-am rugat pe fiecare zi sa mi-l dai, sa-l copiez la un xerox. Dar nu, “printesa” isi rupea spatele daca baga in ghiozdan un caiet in plus pentru cateva ore. In fine, dupa aia imi reprosez ca eu nu joc bine. Uite ce, m-am saturat de toate arogantele astea din partea ta. Si eu sunt om, si pentru simplul fapt ca-mi place de tine nu trebuie sa ma consideri un nimic si nici sa nu te uiti la mine cand purtam un dialog. Spuse Alin enervat de arogantele fetei.
-          Nu te iau un serios pentru ca nu esti de luat in serios, adica uita-te la tine: Esti un imatur, care iti e gandul numai la sex, care se baga in tot felul de proiecte numai ca sa faca sex, care se gandeste sa faca sex cu profesoara lui, cate chestii cu sex vrei sa-ti mai zic? Asa ca intelege nu vreau nimic de la un obsedat sexual, uite ia scenariul si eu am plecat, sa-l inveti pana miercuri!

             Ana il lasa pe Alin fara cuvinte si pleaca sa se intalneasca la Duffy’s cu prietena ei foarte buna Irina. In timp ce Alin pleaca acasa sa sarbatoareasca cu ai sai parinti timp de doua ore, pentru ca vor pleca din nou.
              Cele doua fete barfesc impreuna timp de cateva zeci de minute, fumand tigari si band cafea:

                    Ana: Si ce-ai facut weekendul asta?
                    Irina: Eh, mai nimic, am iesit aseara in oras cu tipul ala Alin si cu cateva cunostine, nu stiu daca il stii pe Alin, coleg cu noi de clasa, e foarte dragut, am petrecut timp frumos impreuna, mai ales la el acasa, spune fata pierduta in nori.
                    Ana: Da, il stiu, nu mi se pare chiar asa dragut, nu are nimic in cap decat sex, l-am observat eu.
                     Irina: Ei, macar la un lucru se pricepe si el nu?
                    Ana: N-am de unde sa stiu eu asta si cred ca… nici nu as vrea! , spune fata un pic nervoasa.
                     Irina: Tu ce ai facut weekendul asta?
                     Ana: Stii tu, de-ale fetelor, am fost la un salon sa-mi fac unghiile, putina curatenie acasa, si am citit din scenariul ala de la scoala.
                      Irina: Pai atunci eu te las, pentru mine weekendul asta nu s-a sfarsit inca…
                      Ana: Pai? Unde te duci?, foarte curioasa
                      Irina: Vorbim la telefon!
Dupa plecarea parintilor lui Alin, baiatul este foarte deprimat din cauza discutiei cu Ana si citeste din scenariu varsand cate o lacrima pe obraz. Sfarsitul acesta de weekend pare a fi trist pentru Alin, dar telefonul il alerteaza ca are un mesaj:

“M-am certat cu parintii mei foarte rau, as putea sa dorm la tine in seara asta?, Irina”
Alin nici n-a mai stat pe ganduri. A trecut peste faptul ca nu a avut prezervative, nu voia decat sa se consoleze.
                      In timp ce-o dezbraca pe Irina, primeste alt mesaj dar de data aceasta de la 0767832453:
                        “Nu e frumos ce faci, ai zis ca esti ocupat, vad ce ocupat esti tu acum! O sa ai niste surprize zilele viitoare…”

sâmbătă, 3 martie 2012

S1, ep 3 Un weekend cu mahmureala







Sezonul I, episodul III
“Controverse…”




                                                    Un weekend cu mahmureala






                Dupa cum stim cu totii, trecutul ne bantuie. Cu totii avem prieteni vechi cu care avem anumite relatii si ne permitem anumite glume alaturi de ei, dar cand ne formam relatii noi ne distantam putin fata de ei si ne concentram putin mai mult sa aratam ok fata de noul anturaj. Bbineinteles pastram legatura si cu vechile noastre cunostinte si, defapt nu le povestim exact adevarul in legatura cu noua noastra viata. O povestim exact asa cum ne-am dori sa fie si le explicam cat de super sunt noii nostri prieteni, cat de bune sunt noile fete si cat de in limba sunt dupa noi. Altfel spus, traim o adevarata minciuna. Sau poate asta se intampla doar in cazul meu. Poate ma grabesc sa generalizez, dar asa fac eu. Poate totusi nu era necesar sa le spun lui Damian si George ca doamna Popescu, cea de la cursul de teatru, mi-a cazut in genunchi sa vin la acel curs si poate nu ar fi trebuit sa le spun ca toate fetele din clasa sunt in limba dupa mine.
                     
                     Sa nu ma pierd in idei, marti in a doua zi de scoala m-a trezit tipa aia misterioasa undeva in noapte, cred ca pe la doua si ceva. Cred ca e in limba dupa mine, probabil ca acum isi face planuri cum sa ma bage in dormitorul ei. Mi-a spus ca in curand ne vom vedea dar acum e plecata din localitate, pfff… vrajeli de virgina!
                      
-          Sa nu uitam de trecutul tau domnule pudic sau, as putea spune, domnisorule pudic…, spuse Damian surazand ironic sorbind din cafea.
-          Haide, lasa-l in pace, nu stii ce-i rezerva viitorul, intervenind si George ca de obicei incurajator.
         
                      Cei trei aflandu-se in cafeneaua lor preferata, intr-o dimineata splendida de sambata si tot discutand de-ale lor, lui Alin ii suna telefonul.

-          Iaa, şşt, faceti liniste ma suna Ana! Atentioneaza Alin, cu mutra sa mandra, pe cei doi prieteni.
-          Ce?, cred ca glumesti! Acum vorbeste cu alta? Spune mirat Damian catre George care surade.
-          Alo? Ce faci Alin?, il intreaba Ana pe baiat.
-          Ma bucur de weekend, cu niste vechi amici, adauga Alin.
-          Ai face bine sa citesti putin din scenariul ala. Nu vreau sa imi stric parerea semi-buna despre tine, desi nu te vad chiar atat de mult ca un Romeo cum te-a vazut doamna Popescu, dar in fine, pune mana si citeste! Spuse fata neincrezatoare in aptitudinile si seriozitatea lui Alin dupa care ii inchide telefonul.
-          Scorpie, sopteste Alin, nedorind sa-l auda cei doi amici.
-          Ce-a zis? Vrea cumva sa te faca domn? Replica Damian cu putina invidie pe apelurile prietenului sau si razand cu gura pana la urechi.
-          Defapt, dragii mei prieteni, voi in acest moment stati langa un posibil viitor actor de filme de la Hollywood. Nu, probabil ca doar glumesc, dar sunt prins intr-o chestie cu teatrul. O profa m-a rugat s-o ajut, cica’ as avea aptitudini, spuse Alin mandru de el.
-          Sper sa fie bine, ma bucur pentru tine Alin daca iti merge bine! Adauga George.
-          Nu serios acum, si eu ma bucur! Vorbind si Damian.
     
             Telefonul lui Alin suna din nou de data aceasta fiind tot o colega numai ca are vesti ceva mai distractive:

-          Irina, cat ma bucur ca mi-ai pastrat numarul! Raspunde Alin nelasand-o nici sa respire.
-          Uite ce e Alin, astazi seara ies in oras cu nise cunostiinte, ai vrea sa vii cu mine? Esti dragut, eu sunt draguta, deci?
-          Din pacate, nu pot, trebuie sa am grija de pisica mea, zilele astea va face pui. Glumesc cu tine, normal ca voi veni! Spune Alin extaziat.
-          Bine, te sunt mai tarziu, sa porti ceva frumos… , adauga fata pe un ton de fite
-          Ce-a zis Irina? Sau cum o cheama?, intreaba Damian cu a sa curiozitate maxima.
-          A zis ca vrea sa ma faca domn, vorbim mai tarziu baieti, uite banii pentru cafea si apa, adauga grabit Alin dupa care fuge direct acasa.

                  Alin fiind totusi un pustan rasfatat, din cauza faptului ca printii sai sunt mai mult plecati afara din tara, sunt oameni de afaceri si atunci cand se vad ii dau bani, il strang in brate de cateva ori dupa care dorm ca a doua zi vor pleca din nou. Fiind constient de faptul ca sambata asta este una din serile in care parintii lui sunt plecati isi face planuri mari cu “prostuta” de Irina care, in ochii baiatului, arata bine. O blonda pe undeva pe la un metru  saptezeci si cinci inaltime, cincizeci si cinci de kilograme, un bust mediu si lipsita de materie cenusie la prima vedere.
                  Undeva in jurul orei 7 jumatate casa lui Alin arata extrem de ingrijita, o sticla de vin vechi Italian pe masa din bucatarie, o sticla de sampanie pe masa din living, pregatit pentru un afterparty in doi. Alin era si el imbracat elegant si pregatit de petrecut cu Irina printr-un club din oras.
                    Alin primeste in sfarsit telefon de la Irina care ii da toate detaliile necesare pentru a ajunge la ea acasa sa o ia in drum spre club cu taxiul.

                      Seara incepe minunat pentru cei doi, care erau aflati intr-un grup de 12 persoane total necunoscute pentru Alin in afara de Irina care ii facea ochi dulci baiatului:

-          Hei, tu chiar ai tinut cont de ce te-am rugat eu, te-ai imbracat frumos, mi-ai adus flori, ce-ar fi sa bem ceva  si sa dansam putin, aa?, suna tentant?, spune fata simtindu-se atrasa de baiat.
-          Glumesti?, hai sa ne-ntindem la whisky, comanda doua sticle! Le platesc eu! Spune Alin intr-o stare deja euforica.
                    
                       Dupa o seara plina de dans si alcool la greu, capul lui Alin se cam invartea dar asta nu-l deranja deoarece dansa extrem de apropiat de Irina, ba chiar a si sarutat-o de vreo doua ori. Se apropia ora patru dimineata, iar Alin era extenuat. Norocul sau a fost propunerea care i-a facut-o Irina :
                   
-          Cred ca ar fi cazul sa continuam petrecerea asta in alta pare, ce zici? Spuse fata pe un ton foarte excitant pentru Alin care deja incepuse sa-i tremure carnea de emotii.
-          Da, sigur! Ce-ai zice de casa mea? Ii spune baiatul colegei sale tremurandu-i buza.
-          Da! E cam frig, cheama un taxi si vom merge…

                 Dupa o asemenea seara ajung in sfarsit in casa lui Alin care era destul de mare incat sa intre tot clubul in care au fost. Alin este galant pana in ultima clipa si ii deschide usa fetei, ii aprinde lumina, se duc in living, desfac acea sampanie servesc cate un pahar , danseaza putin chiar, daca nu era muzica in ambientul camerei. Baiatul stinge lumina in camera, revine inapoi la Irina unde incearca sa-i ofere fetei un preludiu, dar problema este ca el inainte nici macar nu sarutase o fata in afara de ea in aceasta seara. Apoi se naste o mica conversatie:

-          S-a intamplat ceva? Sunt eu de vina? Intreaba Irina.
-          Problema e la mine, nu am mai facut asta niciodata…ma simt rusinat…, spune el cazandu-i cerul in cap.
-          Nu-ti face griji, inchide ochii si lasa-te in mainile mele, spune ea mangaindu-l peste tot cu miscari tandre si lente, dar apasatoare.
                  
                      Cu putin ajutor din partea Irinei, Alin acum era domn si prietenii sai nu mai aveau de ce sa rada de el. Fiind foarte concentrat cu Irina in acele clipe nu aude telefonul care suna intr-una cazut pe sub masuta din living.

                      Pe la cinci dimineata cand copii adorm imbratisati, cineva bate la usa de la intrare…




                                                          ç SFÂRŞIT è

duminică, 26 februarie 2012

Elemente de limba romana vorbita in emisiunea Showbiz Report (Roxana)


Elemente de limba romana vorbita

Limba este un element cheie al oricarei culturi, iar cea romana nu face exceptie de la regula. Avand numeroase forme si dialecte, si fiind vorbita de pana la 28 de milioane de oameni, limba romana a suferit, de-a lungul timpului, schimbari severe, atat in modul in care aceasta este scrisa, cat si vorbita.
Pentru realizarea studiului, am ales emisiunea „Showbiz Report”, difuzata pe canalul de televiziune Antena 2, in fiecare duminica la ora 18:00, slot in programul TV ce permite vizionarea atat de catre adulti, cat si cei mai tineri. Sarind peste evidentele necesitati studentesti ce trebuie satisfacute, am ales emisiunea deoarece o consider potrivita pentru disectie si analiza a limbajului folosit, atat de catre prezentatoare, cat si de catre invitatul acesteia. Mereu simpatica Ilinca Vandici l-a avut in emisiune pe Alin Pascal, cataret de muzica pop (elecronica, moderna, si alte denumiri folosite pentru ceea ce este popular in zilele noastre). Pascal, dupa parerea mea, a fost un invitat bine ales deoarece mass media tinde sa se concentreze asupra muzicii din ce in ce mai mult in ultimul timp, iar prezenta acestuia nu a putut decat amplifica rating-ul emisiunii.
„Showbiz Report” debuteaza cu o lunga si foarte rapid vorbita formula de salut a lui Vandici (care pare a fi fugarita de caini): “Buna seara, dragii mei, bun gasit la o noua editie a emisiunii ‘Showbiz Report’, vacanta de vedete, aici, la Antena 2, povestim si astazi despre locurile minunate pe care le-au vazut invitatii mei in toata lumea asta, unde au ajuns, unde n-au ajuns, unde isi doresc, poate, la un moment dat, sa fie cu cineva anume, sau poate doar asa, cu niste prieteni, astazi, despre toate lucrurile acestea ne vorbeste Alin Pascal, a venit si cu niste poze absolut exceptionale. Bine ai venit.” Lipsa pauzelor in monologul adresat al lui Vandici are abilitatea extraordinara de a-i duce la confuzie pe telespectatori, chair daca ceea ce spune ea are o oarecare noima. Relatia dintre prezentatoare si cei care vizioneaza programul este bine stabilita, conturata ca o relatie apropriata, de amicitie... si apoi prompt abandonata pana la jumatatea programului (cand aceasta li se adreseaza inca o data, rugandu-i pe cei care se uita la „Showbiz Report” sa ii urmeze sfatul).
Din primele 5 minute ale emisiunii se observa contrastul dintre modul de vorbire a celor doi. Initial, cuvintele lui Vandici sunt bine puse la punct. Aceasta nu se balbaie, pune intrebarile cu precizie si nu intrerupe invitatul decat cu vreo completare (A.P.: „Pe atunci nu stiam decat vreo patru piese.” / I.V.: „Atat stiai, doar patru piese?”; A.P.: „Daca ma distrez seara, pot sa ma trezesc dimineata si in cort.” / I.V.: „Si pe banca-n parc.”). Acest lucru poate fi datorat respectului fata de invitat, sau, mult mai probabil, datorita rigiditatii reactiilor sale, vocabularul fiind limitat la doar cateva expresii de uimire si surpriza, cat si de incantare, totul fiind regizat, fapt accentuat si de catre cele cateva replici programate in robo-personalitatea ei de prezentatoare TV: „Ah, foarte/ce frumos!”, „Ah, foarte/ce dragut!”, „Foarte/ce tare!”, „Nu cred asa ceva!”, „Maxim!”.
Vandici, desi pare a fi o papusa pe sfori in atat intrebarile cat si reactiile ei, are momente de umanitate... atunci cand realizeaza ca subiectul conversatiei este un extraterestru despre care este fascinata, dar n-are habar, chair daca acesta este un lucru de cultura generala precum locatii celebre sau curiozitati predate in clasele 1-4 (A.P.: „Stii ca sunt piramidele alea...” / I.V.: „Nu, ce piramide sunt in Mexic? Nu stiu.” / A.P.: „Sunt niste piramide, nu stiu de care...” / I.V.: „Habar nu am.”; A.P.: „Am vazut masca aia de aur, a lui Tutankhamon... nu stii?” / I.V.: „Nu!”; A.P.: „M-am dus sa vad Mona Lisa, acolo, la Luvru...” / I.V.: „Care nu e nici macar originalul, probabil.” / A.P.: „Probabil ca nu.”).
Pe partea cealalta a baricadei, invitatul, Alin Pascal, este clar in elementul lui, face glume constante, are intreruperi in mijlocul propozitiei si vorbeste liber, fara a se fi gandit inainte la ce o sa raspunda. ( „Pana in data de nu-stiu-care”, „Maa... mi-e dor”, „Lasa-ma, frate!”, „Bai da` au stat aia... de nu au stai aia”, „Nu te duci la hotel de 70 de stele ca sa vezi cum e Vietnam-ul”, „Ma tare bucur!”, „Tot asa, ne-am cazat la un super... zece mii de stele cazatoare”, „M-am dus sa vad si eu, sa nu mor prost!”, „Canta un nene la acordeon, undeva, in departare.”). Ceea ce povestese Pascal rasuna cu umanitate. Vorbele lui sunt peste tot, trece de la un subiect la altul foarte rapid, face pauze in mijlocul propozitiei pentru un adaos, iar tonalitatea sa este vioaie.
Relatia dintre cei doi pare a fi una de prieteni apropiati, dat faptul ca lucreaza la aceeasi companie de televiziune. Limbajul lor este foarte lejer, ‚casual’, plin de adresari amuzante si glume, unele mai savuroase, altele ce ar trebui maturate sub covor si niciodata readuse in conversatie („Show-ul este ca o nevasta, doar ca nu ma cicaleste... fie, nici nu gateste, nici nu m-ajuta... ca o semi-nevasta. Ca o nevastuica.”; „Nu misca Mona Lisa o geana, ceva?”). Pe tot parcursul emisiunii, Vandici i se adreseaza invitatului acesteia cu prenumele ‚Alin’, pe cand el nu are oportunitatea de a o striga cu numele decat o dat, datorita rolului sau pasiv in interviu. Depanarea amintirilor, verbele la timpul trecut, aceste lucruri duc la un aer familial ce il apropie pe telespectator de subiectul discutiei.
Pe masura ce emisiunea avanseaza, Vandici incepe sa se relaxeze si cei doi chair par sa aiba o conversatie ca intre prieteni, lucru ce face telespectatorul mai bine-venit si mai implicat. Cei doi se intrerup constant, vorbesc unul peste altul, dar nu par a fi deranjati de acest lucru, fapt ce accentueaza apropierea dintre ei. Vandici chiar incepe sa faca glume pe seama invitatului sau, limbajul acesteia devenind mai lejer („Aveai fata de copil orfan, mai, Alin!”, „Vai, cum sa zici asa?!”, „Erai cam slabut!... ba nu.”, „Aia aia, aia aia.”, „Cum stau fetele la noi, pe Dorobanti!”, „E o valmaseala in capul lui, nu mai intelege nimic!”, „Ce faceai cu regina? Tu nu esti sanatos!” „Nu mai inteleg nimic... Mai, Alin!”, „Alin, cred ca voi pleca cu tine in vacanta!”, „Noi suntem intr-o emisiune aici, trebuie sa vorbim!”).
Pe parcursul emisiunii se fac numeroase referiri la culturile lumii, dar care trec repede in stereotipe si glume ce se fac intre prieteni (si ar trebui sa ramana intre prieteni): „Te duci si stai acolo, la bastinosii aia / Cu ei in cort! / Cu doi care sa te pazeasca cu pusca afara, eventual. / Mai cu pusca, mai cu un porc taiat acolo, in fata ta...”(referindu-se la oamenii din Vietnam), „Ca altfel, mai mananci un serpisor...” (referindu-se la China), „Sa inteleg ca in Egipt te plimbi doar cu taxiurile? Cu camilele nu?”.
Sunt, de asemenea, momente in care ce-i doi fac referire si la echipa de televiziune din spatele camerelor, uneori chair vorbind cu unii din cei prezenti („Uite ce fresh bun mi-au facut... multumesc mult.”/ „Hai, lasa, ca ti-am mai spus, vorbim cu baietii de la usa data viitoare cand intarzii.”) deoarece ambii sunt obisnuiti cu oamenii prezenti pe platou, ca si cand ar face parte din acelasi grup de prieteni.
Emisiunea se incheie cu inca un monolog adresat al domnisoarei Vandici ( „Alin, iti multumesc tare mult ca ai fost la noi in emisiune, te rog sa ne dai si noua un autograf. Va multumesc si dumneavoastra ca ati fost alaturi de noi. Sper ca v-a facut placere sa ne urmariti si astazi asa cum o faceti in fiecare duminica. Va dau intalnire si duminca viitoare, la aceeasi ora, evident, sa aveti o saptamana usoara. Va pup. La revedere.”), prin care aceasta spune ramas bun telespectatorilor dornici sa se intoarca pentru inca o runda.


















Bogdan Roxana Valeria, 11 A

Elementul de ironie v-a fost prezentat de catre o ceasca buna de ceai, muzica din orientul indepartat si o ura acuta pentru talkshow-urile televizate.